Dacă nu poți vorbi cu copiii tăi despre Dumnezeu, atunci vorbește cu Dumnezeu despre copiii tăi! (părintele Arsenie Boca)

joi, 21 mai 2015

In memoriam Ion Lupu (1949-2015)

Oamenii mor.
Oamenii se nasc şi mor. Într-o zi toţi vom muri. Nu a scăpat nimeni viu din această viaţă. Şi totuşi, unii oameni parcă mor mai mult decât alţii. Moartea cuiva drag te poate lăsa fără respiraţie, fără inimă, fără minte sau fără orizont.
Unii oameni stau mult în inimile noastre. Şi asta se întâmplă atunci când sălăşluiesc acolo  cu fiecare cuvânt potrivit, gând luminos, faptă deosebită. Fac parte din noi. Devin repere. Sunt iubiţi.
Iar când aleg să plece dincolo, rămâne în suflet un gol imens pe care nu ştii cu ce l-ai putea umple. Pentru că nimic nu se potriveşte în loc. Totul e de prisos.
Trebuie să treacă multe primăveri pentru ca soarele să ne îmblânzească din nou inima, să aline golul din ea, multe zboruri de păsări să ne împrumute freamătul, multe zăpezi să ne purifice singurătatea.

Şi când se va lăsa tăcerea peste toate, împăcaţi, să le putem zâmbi amintirii lor, cu drag, 
cu tot sufletul!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu